Noi femeile suntem ipocrite. Suntem sau nu  fane Valentine’s in funcție de „apucăturile” bărbatului de langă noi de la acea perioadă.

În discuțiile de la birou, mai mult sau mai puțin de curtoazie, există 2 tipuri de răspunsuri la întrebarea „Ce faci de Valentine’s”? astfel:

Tipa singură: „Nimic special. Până la urmă e o zi împrumutată- nu ai nevoie de o zi în care să îți declari iubirea”

Tipa 2 : „Iubitul meu nu e cu astea. …noi suntem mai naționaliști așa că ne păstrăm planurile pentru Dragobete”

Tipa 3: „E drăguț. M-a întrebat din timp ce vreau să facem de Valentine’s. M-a făcut curioasă”

Concluzionez- nu cred că există persoană care să spună NU atunci când are ocazia de a primi un cadou frumos, dar măcar de Valentine’s unele femei pot să spună NU sub pretextul că soțul/iubitul/prietenul nu rezonează cu împrumutarea unui obicei străin. Toate gândim la fel: Who cares about principles, just buy me that Prada 😀